Reportaje Casa Macca Antena 3

http://observator.tv/social/special-bucuretii-de-poveste-casa-macca-143710.html

http://www.antena3.ro/tag/casa-macca-198406.html

Bustul lui Petre Macca - din nou la locul său!

Din păcate fiind ocupat cu prea multe activități, am neglijat blogul, nu însă și strângerea de informații privitoare la familia Macca (sper să găsesc timp să vi le împărtășesc pe toate). Însă vestea că bustul colonelului e din nou la locul său nu putem să o țin doar pentru mine!

...la locul său!

Informația am primit-o în primă formă ca un comentariu anonim la postarea despre monumentul funerar de la Pasărea. Am încercat o vreme să iau legătura cu „Anonimul” nostru, însă fără succes. Într-un final am aflat că este vorba de cel care a participat efectiv la reașezarea bustului din bronz pe soclul său. Din păcate nici el nu știe prea multe despre dispariția (scandaloasă!) a valoroaselor piese din componența monumentului funerar. Ionuț Ipate, căci așa se numește domnul care mi-a dat fericita veste, mi-a spus doar că a fost solicitat inițial să recondiționeze crucea de granit de la celălalt monument al ansamblului. Acea lucrare a constat de fapt în scurtarea crucii cu vreo 40 cm, întrucât prezenta o crăpătură destul de serioasă la bază. 

Întrebând despre soclul (gol atunci) din vecinătate i s-a spus că acolo urmează să fie repus un bust. Ceea ce... a și realizat! 

Alte amănunte (din păcate) nu am. Am încercat să iau legătura (telefonic) cu personalul de la Mănăstirea Pasărea însă nu mi s-a spus nimic în plus față de ceea știam, anume că se lucrează la repunerea bustului colonelului.

așteptând restul componentelor

Rămân câteva întrebări, la care poate cei interesați și care locuiesc mai aproape de zonă pot găsi mai repede răspuns: cum au dispărut piesele?; unde se găsesc (vă reamintesc de faptul că lanțurile, plăcile cu scene din 1877, „ușile” criptei - toate din bronz încă nu sunt la locul lor)?; cum a reapărut bustul? 

Până una-alta ne bucurăm de apariția colonelului!

Ionuț Ipate în plină activitate! Mulțumim, Ionuț!

bustul din bronz al colonelului Petre Macca nu mai e!

Am auzit ceva despre disparitia acestei opere de arta anul trecut, dar am considerat ca e vorba de o gluma proasta! Cum sa furi un bust al unui erou de la 1877 dintr-un cimitir al unei manastiri? Dar intrebarea ar fi trebuit sa se opreasca doar la "cum sa furi?". Pentru ca au disparut si placile (tot din bronz) montate pe postament si care infatisau scene din razboiul de la 1877 si multe altele. Probabil au disparut definitiv... Sau nu?! Am sa va rog  sa urmati linkul urmator catre un articol competent al domnului Dragos Mandescu - arheolog, caruia ii multumesc pe aceasta cale pentru tot interesul aratat! http://simpara.ro/Morm%C3%A2ntul-familiei-Macca-371.htm 

Petre Macca, Elena Macca, mulţumim!

În urmă cu ceva timp vă prezentam biserica din Miroşi - ctitoria Elenei Macca în memoria Colonelului Petre Macca. Aminteam atunci că se fac demersurile pentru consolidarea şi reustaurarea ei. Săptămâna trecută s-a efectuat de către geologi un studiu de rezistenţă la nivelul fundaţiei, lucru de care depindea în mare măsură soluţiile privind consolidarea. Reyultatul a fost unul uimitor, mai ales că biserica este una "de ţară", de început de secol XIX: fundaţia are aproape 2m adâncime şi este din... BETON!!! În plus fisurile existente în zidurile bisericii nu corespund şi în fundaţie! Iar straturile de sub fundaţie asigură o stabilitate ideală clădirii. Aşadar, mulţumim ctitorilor pentru trăinicia bisericii din Miroşi. Costurile lucrărilor vor fi mult mai mici! Sperăm suficient de mici încât să ne permită să ducem lucrul la bun sfârşit!

Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Miroşi - zidită în memoria Colonelului Petre Macca

Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din satul Miroşi - comuna Miroşi, judeţul Argeş (asta pentru că am aflat că ar fi o localitate Miroşi şi prin Buzău!) a fost zidită în anul 1908 şi sfinţită în 1909. Da! Anul acesta se împlineşte un secol de când a fost târnosită! Pe locul actualei biserici au mai fost însă două biserici. Prima, fiind din lemn, a ars. A doua, construită cu mari eforturi de către săteni, din cărămidă, devenise neîncăpătoare. Colonelul Petre Macca moare în anul 1905, iar soţia sa începe zidirea noii biserici. În pisanie stă scris: "Această sfântă Dumnezeiască Biserică s-a ridicat din temelie prin mila lui Dumnezeu şi dorinţa repauzatilor col. Petre Macca şi Marghioala Balăceanu în anul mântuirii de la Hristos 1908, în zilele Preaînaltului rege Carol I, Mitropolit fiind I. P. S. Atanasie Mironescu, de către Elena P. Macca, soţia repauzatului colonel, ca locaş de închinare al drept-credincioşilor din Miroşi, hramul fiindu-i acela de Sf. Petre, Amin!"

Biserica este una dintre cele mai frumoase ctitorii boiereşti din Argeş. Cu o arhitectură proporţionată, zidurile albe poartă 3 turle: una mare, centrală (Pantocrator) şi alte două (turle-clopotniţă) mai mici. Pictura bisericii este realizată de către Costin Petrescu, autorul celebrei fresce istorice de la Ateneul Român, în stilul neobizantin. Cea mai veche fotografie pe care o deţinem este, din păcate, din 1972, cu părintele Ilie Mihăilescu pr trepte. Şi nici nu am cunoştinţă de existenţa alteia, evident, mai vechi. Biserica nu a suferit modificări, ea înfăţişându-se azi în forma iniţială.

La ea au lucrat meşteri italieni, sârbi, iar miroşenii care au ajutat au fost plătiţi de către Elena Macca până la ultimul bănuţ. Adică nu s-a făcut cu muncă voluntară! Antreprenorul a fost Thoma Kantzler (probabil neamţ sau austriac, după nume). Antreprenorul bisericii din Miroşi, Thoma Kantzler, al cărui nume apare pe faţa de apus a pridvorului, este amintit de jurnalistul francez Frédéric DAMÉ în cartea sa – „Bucureştiul în 1906” primul în şirul marilor constructori pe care îi enumeră: „Nu putem uita să menţionăm numele unor mari constructori ca Thoma Kantzler, Schiendl, Remus Iliescu, care au meritul lor în realizarea marilor construcţii ale Bucureştiului şi care figurează în text.” De asemenea, jurnalistul francez prezintă în cartea sa două dintre casele realizate de Th. Kantzler în Bucureşti: casa lui B. Gănescu şi casa lui Costescu Comăneanu - ale căror imagini le voi posta şi eu. În plus, ţigla cu care era acoperită întreaga biserică (azi prezentă doar pe turle) a fost adusă din Anglia! Trebuie să recunoaştem, doamna Elena Macca şi-a folosit toate resursele pentru a da la iveală minunăţia care se vede azi! Şi a apelat la materiale şi oameni de cea mai bună calitate în vremea aceea!S-ar putea scrie foarte mult despre biserica din Miroşi. Sperăm să fie consolidată şi restaurată cât mai repede, pentru a nu ajunge în starea (halul!) în care a ajuns Casa Macca.

Petre Macca - în cimitirul Mănăstirii Pasărea

I-a venit (în sfârşit) şi rândul monumentului funerar al colonelului Petre Macca. Este vorba, mai degrabă, de un ansamblu funerar, aflat în Cimitirul Mănăstirii Pasărea (lângă Bucureşti). Ansamblu - pentru că sunt două monumente funerare: unul ridicat pe mormântul care adăposteşte osemintele soţilor Macca (Elena Macca şi colonel Petre Macca), iar altul, în spatele primului, pe locul în care se odihneşte Maria (Marghioala) Bălăceanu - mama Elenei Macca - şi alte rude ale sale.

Ambele monumente sunt realizate din marmură neagră. Nu prea mă pricep să descriu monumente, mai ales funerare, dar voi posta câteva imagini realizate anul trecut de către părintele Daniel Ionică.

Insist doar pe faptul că monumentul lui Petre Macca are şi un bust al colonelului. Unul asemănător, alături de un altul al Mariei Bălăceanu, se găsea în faţa şcolii vechi din Miroşi. Se pare că la venirea comuniştilor, un om de totă isprava le-a îngropat în grădina casei, pentru a le salva de la o distrugerea iminentă (aşa cum s-a întâmplat cu cărţile familiei Macca din conacul de la Miroşi). Sper să le putem scoate vreodată la lumină.

Un alt aspect insresant - numele arhitectului "Berendey" apare pe acest monument, lucru care ne face să deducem că şi casa Macca ar putea fi opera sa. Tot pe acest monument, apare semnătura unei alte personalităţi: R. Romanelli. Raffaello Romanelli (n. 1856, Florenţa - d. 1928, Florenţa) a fost un sculptor italian. Este autor a peste 300 de lucrări plastice, din care 40 se află în România. Multe altele se găsesc în oraşul Detroit, Michigan, Statele Unite ale Americii. Dintre operele sale:
statui de la Castelul Peleş: grupul statuar "Zeul Peleşului", statuile zeului Dansului şi al zeului Neptun, grupul Apollo cu cele doua Minerve, Venus intrând în baie, Venus şi Cupidon, zeul Marte cu coroană şi o creangă de lauri în mână, zeiţa Fortuna, zeul Cupidon, amoraşi, basoreliefuri cu decoruri de viţă şi struguri, zeiţa vânătorii Diana cu câinele şi tolba, Neptun plutind pe valuri printre delfini, şi alte nenumărate statui.
Bustul regelui Carol I de la Castelul Pelişor
Statuia Dorobanţului din Turnu Măgurele - 1907Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iaşi - 1911Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iaşi - 1912
Monumentul Unirii din Galaţi
Monumentul Eroilor Sanitari din Bucureşti
Monumente funerare din Cimitirul Bellu: "Doamna cu umbrela", statuia funerară a familiei Porvianu, Cavoul familiei Stăncescu, în cripta familiei Gheorghieff se afla asezate busturile dr. C. Istrate, Luiza Jianu etc. (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Romanelli). Interesant, nu? Cineva se lăuda că mi-ar putea pune la dispoziţie nişte documente legate de realizarea monumentului funerar (deviz de cheltuieli şi altele). Încă aştept, dar, oricum, am decis să nu mai public comenterii anonime. Dacă este cineva interesat, ca şi noi, de strângerea unor date care să descrie cât mai bine personalitatea colonelului Petre Macca, nu văd de ce s-ar ascunde.

Elena Macca a făcut la un moment o donaţie către Mănăstirea Pasărea (din păcate nu există nici un document în acest sens, întrucât a avut loc un incendiu - nu mai ştiu când - în care a ars arhiva mănăstirii), iar aceeaşi mănăstire e pomenită în testamentul doamnei Macca, alături de ctitoria din Miroşi.

Pe website-ul Mănăstirii Pasărea este o informaţie legată de Mihail Macca (tatăl lui Petre), care ar fi fost şi el erou al Războiului pentru Independenţă - cred că e o confuzie. Dar pentru că tot am ajuns aici, la baza monumentului lui Macca, sunt sculptate scene din timpul acestui război - trimitere evidentă la momentul afirmării pe plan militar a colonelului, despre care am mai postat unele lucruri - deci nu revin. Cam atât! Vă las să priviţi imaginile şi aştept comentarii, dar mai ales completări!

Portretul Elenei Macca şi al col. Petre Macca în biserica din Miroşi

În data de 21 ian la biserica din Miroşiau sosit specialiştii de la institutul de proiectări. Ei au făcut primele măsurători în vederea realizării proiectului de consolidare. Sperăm să se ajungă în timp util şi la restaurarea picturii. Apa infiltrată în decursul timpului prin acoperiş a afectat pictura mai ales în apropierea portretelor ctitorilor.