Biserica este una dintre cele mai frumoase ctitorii boiereşti din Argeş. Cu o arhitectură proporţionată, zidurile albe poartă 3 turle: una mare, centrală (Pantocrator) şi alte două (turle-clopotniţă) mai mici. Pictura bisericii este realizată de către Costin Petrescu, autorul celebrei fresce istorice de la Ateneul Român, în stilul neobizantin. Cea mai veche fotografie pe care o deţinem este, din păcate, din 1972, cu părintele Ilie Mihăilescu pr trepte. Şi nici nu am cunoştinţă de existenţa alteia, evident, mai vechi. Biserica nu a suferit modificări, ea înfăţişându-se azi în forma iniţială.
La ea au lucrat meşteri italieni, sârbi, iar miroşenii care au ajutat au fost plătiţi de către Elena Macca până la ultimul bănuţ. Adică nu s-a făcut cu muncă voluntară! Antreprenorul a fost Thoma Kantzler (probabil neamţ sau austriac, după nume). Antreprenorul bisericii din Miroşi, Thoma Kantzler, al cărui nume apare pe faţa de apus a pridvorului, este amintit de jurnalistul francez Frédéric DAMÉ în cartea sa – „Bucureştiul în 1906” primul în şirul marilor constructori pe care îi enumeră: „Nu putem uita să menţionăm numele unor mari constructori ca Thoma Kantzler, Schiendl, Remus Iliescu, care au meritul lor în realizarea marilor construcţii ale Bucureştiului şi care figurează în text.” De asemenea, jurnalistul francez prezintă în cartea sa două dintre casele realizate de Th. Kantzler în Bucureşti: casa lui B. Gănescu şi casa lui Costescu Comăneanu - ale căror imagini le voi posta şi eu. În plus, ţigla cu care era acoperită întreaga biserică (azi prezentă doar pe turle) a fost adusă din Anglia! Trebuie să recunoaştem, doamna Elena Macca şi-a folosit toate resursele pentru a da la iveală minunăţia care se vede azi! Şi a apelat la materiale şi oameni de cea mai bună calitate în vremea aceea!S-ar putea scrie foarte mult despre biserica din Miroşi. Sperăm să fie consolidată şi restaurată cât mai repede, pentru a nu ajunge în starea (halul!) în care a ajuns Casa Macca.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu